Nu știu unii cum sunt, dar eu când mă gândesc la interpretarea Bibliei am tendința profesorului meu din școală: salvat, mereu salvat și tot salvat!

Dacă vrei să interpetezi Biblia cred că just față de tine este să renunți la învățăturile toxice și să-L lași pe Cel ce a inspirat-o să îți dea sensul acelor cuvinte scrise, altfel, hermeneutica devine „jecmeneutică” furându-ți tot ce vrea El să te învețe!

Am întâlnit persoane prin biserici ce „aveau 40 de ani pe Cale” ce încă aveau o minte de copilași imaturi cu privire la Biblie. Nu-i disprețuiesc pentru stația în care ei au coborât în călătoria lor cu Salvatorul, dar a sta până îți crește barbă în stație fără să vezi vreo schimbare, pe care paradoxal o aștepți, este o dezamăgire gigantă. Uite ce zice Biblia despre asta:

“O nădejde amânată îmbolnăvește inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă.”

Proverbele‬ ‭13:12‬ ‭

Cum spuneam, când Biblia este supusă interpretării personale se face doar pentru a o aplica exact în acest mod: personal. Când deja vorbim despre un colectiv, fără a menționa „marii teologi”, nu putem evita polemica.

Dar pentru a da o introducere la acest articol uite o idee:

Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu scris de oameni, interpetat în funcție de cultura, epoca și mentalitatea fiecărui autor ce există in canonul celor șaizeci și sase de cărți ce se presupun a nu fi apocrife. Biblia este infailbilă dat fiind faptul că este inspirată de către Duhul Sfânt. Ea are ca scop descoperirea lui Dumnezeu, scriitorii având revelații progresive ale lui Dumnezeu, Biblia sau Cuvântul Scris atingând apogeul atunci când Cristos a fost revelat.

Evangheliile reprezintă relatarea nașterii, vieții, lucrării, morții si învierii lui Mesia văzută din perspectiva fiecărui narator.

Scrisorile Noului Testament fiind confirmări generale despre identitatea în care deja umblă credinciosul. Acestea vorbind culturii si destinatarilor acestora în funcție de situații generale sau particulare cu privire la conduită ca și fruct nu ca și rădacină.

Am întâlnit multe cazuri de credincioși ce citesc Scriptura pentru a se condamna și a se compara cu personajele din ea, când în realitate Scriptura direcționează către o singură Persoană: Cristos. Daca ar trebui să te compari cu Isus, atunci te asigur că vei da faliment. Biblia nu este cartea bună, cartea de bucate (miezoase, cum am auzit pe unii predicatori că spun de la pupitru), sau manual de instrucțiuni pentru o viață fericită. Biblia este mesajul lui Dumnezeu scris despre El Însuși. Și dacă ar fi să despicăm firul în patru, uite un alt gând ce l-am scris cu câteva zile în urmă:

Ideea că este o înțelegere și interpretare corectă cu privire la orice pasaj din Scriptură, fie că e vorba de căsătorie, Dumnezeu, violență, mântuire, finanțe ca să numesc doar câteva, este de-a dreptul ficțională. Cu regret afirm că nu există nici o înțelegere biblică cu privire la nimic din Biblie. Din contră, sunt o mulțime de înțelegeri biblice ce nu-s în acord între ele, aproximativ patruzeci de mii. (denominații creștine)

Responsabilitatea ucenicilor lui Isus este să pondereze învățăturile Lui examinând traiectoria acestora și determinând astfel care dintre perspectivele din subiectul studiat sunt în aliniere cu inima Tatălui.

Ce spune Biblia nu este niciodată o chestiune simplă, deoarece Biblia nu spune nimic. Textul sacru este o antologie, o colecție de scrieri transmisă de mai mulți oameni. Nu ne permitem a afirma că interpretarea Bibliei este absolută și fără echivoc prin concluzionarea textului spunând: așa scrie așa facem! O astfel de abordare eliminând mesajul ei central.

Ce nu este Biblia!

Chiar dacă anterior ți-am mai spus pe fugă ce nu este, totuși revin a îți spune că Biblia nu este o carte tridimensională cu o poveste simplă, ci este o serie complexă de scrieri prin care credincioșii cred că Divinitatea a vorbit. Tansmiterea acestor scrieri nu au fost întotdeauna datorită vocii auzite de autori, ci în unitatea mai multor voci, cele ale autorilor, care aparent se contrazic și trebuiesc aprofundate și filtrate prin lumina Logosului Divin: Cristos.

Nici unuia dintre noi nu ne-a fost oferit privilegiul de a scoate pasaje din contextul Scripturii într-un mod nerespectuos formulând doctrine, fără ca mai intâi să lupte cu complexitatea nuanțelor pasajelor tratându-le cu mare grijă.

Simplu spus, Biblia nu este ceea ce credem noi că este, ea fiind mult mai frumoasă și armonios unită în mesajul tansmis decât ne imaginăm noi, este mult mai complicată, și cu mult mai puțin dogmatică, astfel încât să creeze diviziuni între cei carora îi acordă credibilitate.

Cuvântul Scris este pentru a ne ajuta si direcționa către Cuvântul Întrupat, nicidecum pentru a-l aplica și înțelege mot a mot.

“Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.”

Ioan 5:39

Legea mecanicii cuantice.



Nu prea știu eu multe despre cuantică, dar mi-a plăcut ce spunea răposatul Feynman, unul dintre cei care au studiat această breaslă, dogmaticilor care credeau că înțeleg un principiu sau altul din această materie: „Dacă crezi că înțelegi cuantica, ei bine nu o înțelegi”!



“Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înșală singur.”‭‭

Galateni‬ ‭6:3‬

Același principiu am putea să-l aplicăm și când vine vorba despre Biblie. Cei care sunt mai studioși știu foarte bine că profesorii moderni ai Bibliei habar nu au în realitate ce vorbesc, ci sunt la fel ca și ucenicii lor, într-o continuă căutare, vorbind din punct de vedere personal nu unul totalitar. Pe când cei care susțin că au înțeles toate lucrurile au exact contrariul. Am putea foarte simplu să îmbrățișăm acest adevăr Feynmanian și să admitem că nu înțelegem în totalitate Scriptura, și că în călătoria noastră ne straduim a o face, astfel nu ar mai exista diviziuni și „păruieli creștine”, învățând a ne iubii unii pe alții. În final, dacă Biblia spune ceva clar, aceasta este să ne iubim unii pe alții.


Dacă ți-a plăcut acest articol aici este partea a doua